- Băi fii atent ce ideie mi-a venit! Cumpăram un crenvurşt cu banii ăştia, mergem la un restaurant de fiţe şi scump, comandăm de mâncare şi când terminăm, eu scot crenvuştiul pe prohab, tu te repezi şi începi să-l s*gi şi o să li se facă silă de noi, ne vor da afară şi nici nu plătim!
Zis şi făcut. La primul restaurant, după ce au terminat de mâncat, scoate crenvurştiul pe prohab unul din ei, celălalt se repede ş începe să sugă cu plăcere. Văzând scena, clienţii încep să vocifereze să strige, vin ospătarii, şi începe frate o încăierare, între cei din restaurant şi ţigani. fiind scoşi în şuturi din local. Au colindat ţiganii aşa, o mulţime de restaurante de lux, mâncau, şi aplicând metoda de mai sus, erau daţi afară, fără să mai plătească. Numai că la un moment dat, au terminat restauranele, erau cunoscuţi deja şi nu erau primiţi dacă încercau să intre. După două zile, când începuse să le chiorăie maţele de foame, ăla care juca rolul cu suptul cremvurştiului, îi zice tovarăşului său:
- Băi eu nu mai pot de foame, simt că leşin. Hai să mâncăm naibii crenvurştiul ăla, că şi aşa nu ne mai foloseşte. Dă-l încoace să-l împărţim.
La care celălalt îi răspunde:
-Care crenvurşti frate?! Nu-l mai am de la prima încăierare!